ȘTIRI DE SFUNDARE
Un studiu de urmărire prin satelit a 17 tineri rechini balenă, despre care se spune că este cel mai cuprinzător realizat vreodată în Filipine, a arătat că, deși foarte mobili, toți rechinii au rămas în apele țării în timpul perioadei de urmărire.
De asemenea, se va citi: Tentații de călătorie cu scufundări: Filipine și Malaezia
Acest lucru, spun cercetătorii, demonstrează importanța arhipelagului pentru specie.
Filipine găzduiește, iar în ultimii 20 de ani a protejat oficial, a treia populație cunoscută de rechini-balenă din lume.
La nivel global, specia este clasificată ca pe cale de dispariție după o scădere a populației de peste 50%, cauzată în mare parte de exploatarea continuă, în special în Asia de Sud-Est.
Peste 600 de rechini-balenă individuali au fost identificați în mările Sulu și Bohol din Filipine. Apropierea lor de pescuitul din Marea Chinei de Sud face ca este importantă monitorizarea mișcărilor lor pentru a stabili dacă populația se reface sau scade și pentru a identifica prioritățile de conservare.
Cercetarea a fost efectuată de Institutul de Cercetare a Vertebratelor Marine Mari din Filipine (LAMAVE), Fundația Megafauna Marină (MMF) și Biroul de Management Tubbataha (TMO).
Oamenii de știință au reușit să observe rechinii-balenă în timp aproape real folosind etichete prin satelit care transmiteau o locație ori de câte ori rechinul-balenă se apropia de suprafață.
Rechinii-balenă aveau dimensiuni cuprinse între 4.5 și 7 m și erau în proporție de 73% masculi. Ei au fost etichetați în Southern Leyte, nordul Mindanao și Palawan între aprilie 2015 și aprilie 2016.
Un individ marcat inițial în Parcul Natural Recifele Tubbataha a parcurs 1550 de mile în timp ce înota prin mările Sulu și Bohol în Pacific. S-a descoperit că un altul acoperă o medie de 29 de mile pe zi.
„Această cercetare evidențiază mobilitatea ridicată a rechinilor balenă, chiar și a tinerilor, și necesitatea unor planuri de gestionare și conservare la scară mai largă pentru această specie pe cale de dispariție”, a spus autorul principal al studiului, Gonzalo Araujo.
Descoperirile pot fi găsite în PeerJ, the Journal of Life and Environmental Sciences.
